Muzeul Satului Banatean

Muzeul Satului Banatean este singurul muzeu cu profil etnografic din Romania care cuprinde centru civic al satului, format din Primarie, Biserica, Scoala, Casa Nationala (cu destinatie culturala) si Birt, in care se desfasoara majoritatea activitatilor cultural-educative si stiintifice. Alaturi de Casa Nationala, s-a amenajat o scena in aer liber unde, in perioada estivala, se desfasoara in fiecare duminica "hora satului" precedata de spectacole etno-folclorice. Acestui ansamblu extraordinar de monumente romanesti li se adauga gospodariile si monumentele apartinand minoritatilor nationale ilustrand identitatea culturala a fiecareia. In prezent este deschisa pentru public doar gospodaria maghiara din Babsa (zona etnografica Lugoj), urmand a se construi o gospodarie germana din primul val de colonizare tereziana (sec. XVIII), o casa ceha si una slovaca, o gospodarie sarbeasca si una bulgareasca. In anul 2002 s-a dat in folosinta o casa cu doua incaperi construita de Asociatia fostilor deportati in Baragan pentru a ilustra tipul de constructii ridicat in Campia Baraganului de deportatii banateni din vara anului 1951. Muzeul Satului Banatean pune la dispozitia vizitatorilor numeroase servicii: ghidaj specializat, stand de obiecte de arta populara, spectacole si festivaluri etnofolclorice, expozitii temporare si targuri de mesteri populari, devenind locul preferat de agrement al timisorenilor in perioada estivala.

Ideea infiintarii unui muzeu etnografic in aer liber a fost formulata pentru prima oara de catre Ioachim Miloia, fost director al Muzeului Banatean intre anii 1928-1940, cunoscuta personalitate culturala a Banatului (pictor, istoric de arta, restaurator de biserici etc.) In anul 1928, dupa ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, el a cerut municipalitatii acordul pentru a infiinta in curtea castelului Huniade un mic muzeu satesc cuprinzand biserici de lemn, cruci "de interes istoric si artistic", case taranesti etc. Dupa mai multe insistente din partea celor care au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului Banatului - Marius Moga, Ioan Dihor (fost sef al sectiei etnografice), in anul 1967 muzeul a primit actuala suprafata de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic in aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Pana in anul 2000 el a functionat ca sectie a Muzeului Banatului, dupa care, prin Hotararea nr 48/22.12.1999 a devenit institutie separata aflata in subordinea Consiliului Judetean Timis. Prin patrimoniul cultural detinut si prezentat publicului vizitator, Muzeul Satului Banatean constituie o pagina deschisa din istoria Banatului, o marturie a civilizatiei populare traditionale a romanilor si minoritatilor nationale din aceasta provincie, constituind un armonios dialog interetnic. Fara sa fie nevoie sa calatoresti prin satele Banatului, in cateva ore poti vedea in Muzeul Satului Banatean tot ceea ce este mai caracteristic civilizatiei si culturii traditionale din vestul Romaniei. Privind constructiile autentice din lemn, piatra, lut, achizitionate din satele Banatului, demolate si reconstruite in muzeu cu respectarea tehnicilor locale, obiectele folosite in desfasurarea traiului zilnic, deschizi o poarta spre viata oamenilor din secolele trecute. Casele au, in general, doua sau trei camere de locuit. Ceea ce constituie, insa, o caracteristica comportamentala recunoscuta a romanilor in general si a banatenilor in special, este ospitalitatea relevata de prezenta in fiecare casa a camerei de oaspeti, cunoscuta sub numele de "soba curata", "soba mare", "soba buna", cel mai frumos mobilata si decorata cu cele mai pretioase tesaturi - covoare, stergare si fete de masa ("masaie"). In muzeu se intalnesc case cu prispa deschisa, prelungita pe toata lungimea constructiei si case cu prispa partiala. La toate acestea acoperisul este sprijinit pe stalpi de lemn frumos decorati prin cioplire si crestare, cu ornamente geometrice traditionale; case acoperite cu paie sau sindrila, case de tarani si case de mesteri olari, un atelier de rotarie si o seama de instalatii tehnice taranesti - mori, vaiugi, oloinite.

susˆ