Timisoara, orasul istoric
Prima atestare documentara a localitatii Timisoara este destul de controversata, aceasta fiind plasata de specialisti fie īn 1212, fie īn 1266. Īn 1175 este mentionat comitatul Timis, dar sursele nu mentioneaza care este centrul economic si administrativ al acestuia. Īn momentul atestarii sale acesta facea parte din comitatul Timis, o unitate administrativ teritoriala a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai tārziu ca Banat cu centrul administrativ īn "Urbis Morisena" (apoi Cenad), fusese cucerit de catre maghiari īn jurul anului 1030 si īncorporat regatului ungar.

Fiind asezata īntr-un punct strategic, de unde putea fi controlata o mare parte a Cāmpiei Banatului, atāt Timisoara cāt si functia de comite de Timis au devenit din ce īn ce mai importante. Timisoara a primit un impuls deosebit īn timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou, care īn urma vizitei sale din 1307 a ordonat construirea aici a unui palat regal. Īn timpul anarhiei feudale, acesta va muta capitala Ungariei la Timisoara. Numirea lui Iancu de Hunedoara īn functia de comite de Timis, īn 1440 marcheaza un capitol aparte din istoria Timisoarei. Iancu de Hunedoara va fi cunoscut īn īntreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad asupra otomanilor, fiind considerat īn acea vreme aparator al crestinatatii. El va transforma orasul īntr-o tabara militara permanenta si īn domiciliul sau pentru ca se muta aici īmpreuna cu familia. Astfel cetatea va ramāne īn posesia Corvinestilor pāna īn 1490.
Un episod deosebit din istoria Timisoarei īl reprezinta asediul cetatii de catre oastea taranilor rasculati condusa de Gheorghe Doja. Armatele rasculate, formate din iobagi romāni si unguri au avut cāteva victorii īmpotriva armatelor nobilimii, dar au fost īnfrānte lānga Timisoara de comitele Ioan Zapolya. Se spune ca locul unde Doja a suferit o cumplita moarte, fiind pus pe un scaun din fier īnrosit si ars de viu este marcat de statuia Sfintei Marii din Piata cu acelasi nume a cartierului Iosefin. Totusi, ultimele ipoteze sustin ca torturarea lui Doja a avut loc chiar lānga castel, de unde nobilii au putut urmari macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul executiei sa fie undeva īn fata Hotelului Central de lānga Muzeul Banatului.

Īn 1522 o armata otomana de 160.000 de oameni sub comanda lui Ahmed-Pasa ataca si cucereste cetatea, transformānd-o īn pasalāc. Pentru aproape 200 de ani Timisoara se va afla sub dominatie otomana, fiind sub control direct al sultanului si avānd un statut special, ca cel al oraselor Belgrad sau Buda. Cetatea cunoaste importante transformari; bisericile sunt transformate īn moschei, numerosi musulmani se stabilesc aici, fortareata se transforma īn baza necesitatilor strategice otomane. Cu toate acestea ocupatia turceasca a fost o perioada de relativa pace, Timisoara fiind folosita de turci mai ales ca punct strategic de plecare pentru campaniile militare la nord-vest.
Dupa repetate tentative, Eugeniu de Savoia cucereste cetatea īn 1716, deschizānd calea dominatiei austro-ungare pentru mai mult de 200 de ani. Abia īn 1920 Banatul se uneste cu Romānia iar īn Timisoara se instaureaza administratia romāneasca.
Īn data de 16 decembrie 1989 la Timisoara s-a declansat revolutia care avea sa duca la īnlaturarea lui Nicolae Ceausescu si a regimului comunist din Romānia. Initial s-a format o miscare de protest īmpotriva mutarii fortate a pastorului reformat Lįszló Tokés. Atāt enoriasi cāt si trecatori s-au adunat īn fata parohiei acestuia īn semn de protest. La scurt timp īnsa, protestul s-a transformat īntr-unul īmpotriva īntregului sistem si s-au scandat pentru prima data lozinci anticomuniste. Miscarea a luat rapid amploare si īn centrul orasului s-au adunat zeci de mii de revolutionari. Pe 20 decembrie 1989, Timisoara a fost declarata primul oras din Romānia liber de comunism, īn urma unor confruntari sāngeroase soldate cu peste 1000 de morti si alte cāteva mii de raniti. Aceste evenimente au dus la caderea regimului ceausist o saptamāna mai tārziu. Schimbarile care au avut loc la nivelul clasei politice au dus la noi proteste din partea timisorenilor, proteste ce au culminat cu redactarea controversatei Proclamatii de la Timisoara, īn martie 1990. Cerintele timisorenilor se sintetizau īn punctul 8 al proclamatiei, prin care se cerea ca fostii activisti ai PCR sa nu mai poata candida la functii publice īn stat. Acest punct īnsa nu a fost pus niciodata īn aplicare.
Cronologia istorica a Timisoarei
- 1718 - atestarea celei mai vechi fabrici de bere din Romānia;
- 1728 - īnceputul canalizarii Begai, primul canal navigabil din Romānia;
- 1760 - primul oras al monarhiei cu strazile iluminate cu lampi;
- 1771 - editarea primului ziar din Romānia si totodata primul ziar german din sud-estul Europei: "Temeswarer Nachrichten";
- 1854 - primul serviciu telegrafic din Romānia;
- 1855 - primul oras al monarhiei habsburgice cu strazile iluminate cu gaz;
- 1881 - prima retea de telefonie din Romānia;
- 1884 - primul oras de pe continentul european cu strazile iluminate electric, cu 731 de lampi;
- 1886 - prima statie de salvare din Ungaria si Romānia;
- 1895 - prima strada asfaltata din Romānia;
- 1897 - primele proiectii cinematografice din Romānia;
- 1899 - primul tramvai electric din Romānia;
- 1953 - singurul oras european cu trei teatre de stat īn romāna, maghiara si germana;