Timisoara, orasul comercial

Timisoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odata cu instalarea administratiei habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnica si religioasa, reconstructia cetatii dar si sistemul legislativ favorabil proprietatii private, au determinat formarea unui puternic tesut de mestesugari si comercianti. Acest tesut de mestesugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul dezvoltarii economice de aici.

Când Revolutia industriala a început sa se manifeste, Timisoara prezenta toate conditiile favorabile pentru adoptarea ei. Rând pe rând au fost introduse cele mai moderne inovatii ale vremii. Micile ateliere mestesugaresti au lasat locul industriei mici si mijlocii. Un al doilea atuu important l-a constituit Canalul Bega. Acesta a fost un factor competitiv necesar dezvoltarii comertului, permitând traficul de marfuri pe apa, legatura pe Dunare si comertul atât cu Europa dar si cu restul lumii, prin porturile de la Marea Neagra. În 1857 la Timisoara a ajuns si calea ferata, completând astfel toate premisele necesare dezvoltarii economiei industriale moderne. Însa acest model economic specific, dezvoltat în mod organic de-a lungul a aproape 250 de ani, a luat fine în 1948 odata cu nationalizarea, suprimarea proprietatii individuale si instaurarea economiei de stat planificate.

În ciuda declinului unor ramuri economice traditionale, înlocuite de noi ramuri moderne, sectorul industrial din Timisoara continua sa furnizeze peste 3% din productia industriala nationala.

Sistemul bancar

Primele institutii de credit din Timisoara au aparut la sfârsitul secolului XVIII. În secolul urmator numarul lor a crescut exponential. Printre primele insititutii se numara Prima Casa de Economii din Timisoara, Banca de Industrie si Comert a Banatului, Casa de Economii Timisoara sau Banca Timisiana, prima insitutie de credit româneasca din Banat, fondata la 12 august 1885 de elita româneasca a Banatului. Aceasta acoda credite preferintiale românilor. Totusi, majoritatea covârsitoare a capitalului bancar era detinuta de capitalul maghiar, german si austriac. Aceasta situatie s-a mentinut si dupa instalarea administratiei române la Timisoara, desi pe piata timisoreana au intrat si marile banci din Vechiul Regat. Perioada interbelica a reprezentat cea mai mare expansiune a domeniului bancar. Existau astfel în 1930 18 banci cu sediul în Timisoara si 28 de banci cu sedii centrale sau cu sucursale în oras, cu un total de 118 de puncte de lucru. În prezent în Timisoara sistemul bancar este în plina expansiune, însa nu mai exista la Timisoara nicio banca locala, toate bancile fiind doar sucursale de banci românesti sau straine.

Industria

Principalele zone industriale sunt:

Zona Industriala Calea Buziasului
Zona Industriala Calea Sagului
Zona Industriala Freidorf
Parcul Industrial Freidorf
Zona Industriala Calea Torontalului
Zona industriala Solventul - Gara de Nord
Zona industriala IMT (Intreprinderea Mecanica)
Zona de industrie si depozitare centrala

susˆ